POEME EVIDENȚIATE LA CONCURSUL LUNAR DE HAIGA -- NOV. 2017

fără bucate –

copilului deportat

doar ochii senini

                              Doina Bogdan-Wurm

Autoarea poemului a luat din fotografia propusă atât cât a avut nevoie      pentru a ne propune ceva care să te pună pe gânduri. E lesne de înțeles disperarea celui care, în situația dată, având grijă de copil, nu-i poate oferi odraslei nimic deosebit ce ar putea să-i astâmpere chiorăitul mațelor. Sunt de ajuns ochii senini, nu se știe ai cui, care-i potolesc, cel puțin pentru moment, senzația de foame. Un poem despre durere și neputință, ce lasă urme în suflet...

fiii departe -

pierdută în bălării

masa de picnic

                           Luminița Ignea

Un poem despre uitare, abandonare, familii dezmembrate din cauza mirajului găsirii lui El Dorado. Masa de picnic trimite la un trecut în care totul era la locul lui, cu bune și cu rele, la o vreme când faptul de a fi împreună era o bogăție. Acum, bălăriile au pus stăpânire pe grădina raiului, sufocând aproape totul. În picioare au rămas doar amintirile....

intonând clipa -

pe masa tăcerii

cade-o castană

                          Mihai Mateiciuc

Poemul surprinde prin imaginea ludică a castanei care, căzând, dezmorțește atmosfera sobră, deschide spațiile anchilozate din jurul mesei tăcerii. Ieșirea castanei din găoace îi imprimă momentului ceva unic, fiindcă este alungată monotonia.

împuşcătură -

încremenind de frică 

patru picioare

                        Vasile Conioși-Mesteșanu

Versurile te invită să te gândești  imediat la o întâmplare legată de fondul cinegetic. Animalul aflat în vizor sau în bătaia puștii este clar că-și trăiește ultimele clipe. Numai dacă vânătorul este poet/ haijin, mai putem spera la un happy-end.

A selectat și comentat,

CEZAR CIOBÎCĂ

*****

POEMELE  PRIMITE

Poem	Autor
toamnă bătrână - vântul împrăştiind toată familia	Vasile Conioşi-Mesteşanu
împuşcătură - încremenind de frică  patru picioare
singur la masă -  bătrânul privește trist departe cocorii	Pascaru Mihai
glasul pădurii – trunchiuri în plecăciune la masa tăcerii	Vasilica Grigoraş
seva la pământ – printre copacii uscaţi ochiuri de senin
haiku în parc - frunzele căzute  adună cuvinte	Ion Cuzuioc
sfârșit de toamnă – tot așteaptă plouată banca din curte
intonând clipa - pe masa tăcerii cade-o castană	Mihai Mateiciuc
abia găsită cărarea spre luminiș - peste tot frunze	Argentina Stanciu
prin pădure - ne odihnim pe-o masă continuăm drumul	Adinna Enachescu
în excursie - trecem printr-o pădure pauză de masă
făr-abecedar - în vatra deportaţilor stropul de senin	Doina Wurm
fără bucate – copilului deportat doar ochii senini
bură de toamnă - strivite între pleoape petice de cer	Ioana Bud
masa-raiului - vântu-nchide în album poza bunicii
măturat de vânt frunzișul din rariște - ciorile pe stârv	Luminița Ignea
fiii departe - pierdută în bălării masa de picnic
vrăbii la F2 lan împingând spre casă raze de soare	Petruţa Ionescu
ascunsă-n tufiș - cu țigara de după Muma Pădurii	Ioan Mugurel Sasu
cântec de-o clipă - "La marginea pădurii" cărări spre desiş	Silvestru Miclăuș
consum caloric - cu membre viguroase în confruntare

  

Poeme primite la concursul lunii noiembrie 2017

toamnă bătrână -

vântul împrăştiind

toată familia

împuşcătură -

încremenind de frică 

patru picioare

singur la masă - 

bătrânul privește trist

departe cocorii

glasul pădurii –

trunchiuri în plecăciune

la masa tăcerii

seva la pământ –

printre copacii uscaţi

ochiuri de senin

haiku în parc -

frunzele căzute 

adună cuvinte 

  

     

sfârșit de toamnă –

tot așteaptă plouată

banca din curte

intonând clipa -

pe masa tăcerii 

cade-o castană

abia găsită

cărarea spre luminiș -

peste tot frunze

    

    

prin pădure -

ne odihnim pe-o masă

continuăm drumul

  

             

în excursie -

trecem printr-o pădure

pauză de masă

făr-abecedar -

în vatra deportaţilor

stropul de senin

fără bucate –

copilului deportat

doar ochii senini

bură de toamnă -

strivite între pleoape

petice de cer

masa-raiului -

vântu-nchide în album

poza bunicii

măturat de vânt

frunzișul din rariște -

ciorile pe stârv

fiii departe -

pierdută în bălării

masa de picnic

vrăbii la F2

lan împingând spre casă

raze de soare

ascunsă-n tufiș -

cu țigara de după

Muma Pădurii

cântec de-o clipă -

"La marginea pădurii"

cărări spre desiş

consum caloric -

cu membre viguroase

în confruntare

Concurs de FOTOHAIKU - noiembrie 2017

(Autorul fotografiei: LAVANA  KRAY)

REGULAMENT

01.Se trimit doar 1-2 poeme;

02.Adresa la care se trimit poemele este:

cezarflorinciobika50471@gmail.com

03.Termene:

a.trimiterea poemelor: 6-20 noiembrie

b.jurizare: 22-28 noiembrie

c.afișarea rezultatelor: nu mai târziu de 2 decembrie

Succes!

Atenție!

Nu se vor accepta poeme premiate/ publicate anterior, care să           

aibă         legătură cu fotografia propusă.

Rugăminte

Pentru a face cunoscut activitatea noastră, vă rugăm să distribuiți 

linkul mai departe.

Mulțumim!

Poeme evidențiate la concursul lunii octombrie 2017

    

   Selecție realizată de Ioana Dinescu
 

obstacole noi -

captivi sub cerul liber

refugiații

Petru Ioan Gârda

Autorul și-a ales un ”cap de pod” în fotografie, de unde să pornească cu puntea către poem: cerul și sârma ghimpată. Două elemente ale imaginii care s-au transformat convingător în antinomia: libertate/captivi. O idee originală care pornește inspirat de la fotografie, lasând-o însă în urmă. 

Aici doar o singură remarcă: subiectul ”refugiați” e pe val! Se cam face abuz de el in ultima vreme..... 

acelaşi război -
cămaşa bunicului
găurită la piept

Vasile Conioşi-Mesteşanu

Nodurile din ciotul aproape uscat se transformă în găurile din cămașa bunicului, găuri care se datorează, desigur, unor gloanțe. Poemul reușește să recreeze mesajul imaginii prin cu totul alte elemente. Sârma ghimpată + copacul îmbătrânit și suferind = războiul și cămașa ciuruită a bunicului. Aceeași atmosferă apăsătoare se degajă atât din imagine, cât și din poem. Un haiku inspirat și bine lucrat.

înseninare -

în jurul bătrânului

copiii roată

Argentina Stanciu

Ciotul copacului devine aici bunic, iar mlădițele se transformă în copii. O transpunere nesofisticată, dar convingătoare a imaginii. De apreciat ca poemul nu denumește explicit nici unul din elementele fotografiei. Frumos jocul de sensuri între albastrul cerului din imagine și cuvântul ”înseninare” din poem, cu referință la starea sufletească a bătrânului.

cerul albastru -

pregătite să zboare

frunzele toamnei

Mihail Buraga

O imagine simplă, dar cu mult impact! Autorul rămâne foarte aproape de fotografie (cerul albastru, frunzele toamnei), reușind totuși să salveze poemul de banalitate prin ideea de a pune aripi frunzelor.

fotohaiku -- informare

Dragi haijini!

Concursul de „Haiku la fotografie“ de pe acest blog va căpăta, începând cu această lună, o nouă față. Echipa de până acum – Cezar (secretar), Lavana (juriu) și Ioana (consilier de secretar) – a întors chestiunea pe toate fețele și a ajuns la concluzia că trebuie să îmbunătățească formula și structura proiectului. Am vrut să facem concursul mai viu, mai original și mai interesant. Ori acest lucru nu poate fi realizat decât prin variație și pluralism constructiv.

Să ne fie iertat, deci, dacă am avut nevoie de ceva timp pentru asta, cu care ocazie s-au produs și niște ”bâlbâieli” de sincronizare. De-acum înainte totul va ”curge” lin….promitem!

Iată noua formulă a concursului: fiecare dintre cei trei coechipieri - Cezar, Lavana, Ioana - va juriza, pe rând, în câte o lună, poemele primite. Găsiți mai jos tabela cu lunile si numele noastre.

De asemenea, fiecare dintre noi va alege, pe rând, câte o fotografie.

Ne dorim și încurajăm feed-backul și comunicarea: nu vă sfiiți, deci, să intrați în dialog cu noi, să puneți întrebări și să comentați. Vă așteptăm!

Octombrie 2017	Noiembrie	Decembrie
Ioana (I)	Cezar (C)	Lavana (L)	JURIZARE
C	L	I	ALEGERE FOTO

1. 2018	2.	3.	4.	5.	6.	7.	8.	9.
I	C	L	I	C	L	I	C	L	JURIZARE
C	L	I	C	L	I	C	L	I	ALEGERE FOTO

FOTOHAIKU - Comentarii pe marginea poemelor trimise pt concursul lunilor august și septembrie 2017

  COMENTARIILE IOANEI DINESCU

  August

# 2 - pt. originalitatea interpretării fotografiei si frumusețea imaginii poetice (vara - tăciunii soarelui)

sfârșitul verii că aprinși tarelui sub p

# 24 - ca mai sus: f. reușită asocierea cal-băț

vântul prin plete -

stăpân peste otavă

călărind un băţ

Următoarele senryuri mi se par reușite: 

#9

plugul ruginit -

țăranu-și suie mânzul

pe OLX

#25

dansul mirilor–

soacra mare împarte

ultimele zvonuri

#48

zi de tabără -

doi vlăjgani stabilindu-și

locul la masă

#49

în așteptarea 

lopeții cu jăratic -

basmul întrerupt

#37

doruri răzvrătite -

Doamne, unde-s izvoarele

înțelepciunii?

este un caz special: dacă este o parodie de haiku, adică un fel de "așa nu", este foarte reușit. i-aș da un premiu special....:))) dacă autorul/autoarea a vrut sa fac mișto de dulcegăriile lacrimogen-filozoficoase care caracterizează stilul comunității noastre de haiku, atunci a reușit cu brio. Dacă....

  Septembrie

Nr. 29 –

ultimul trabuc -

în lumina soarelui

un smoc de paie

pt. frumusețea imaginii și a stării sufletești. foarte bine țesută legătura între foto și versuri

Nr. 28 –

sfârșit de sezon -

adunate la un loc

amintirile

pt. "surpriza" cu care vine în ultimul vers. iarăși: bună puntea între "balotul" din foto și "adunate" din versul 2

2 senryuri izbutite, nr. 16 și nr. 11.

singur pe tarla - 

o porţie dublă de

cârnăciori prăjiţi

scaieți în floare -
stăpânul pârloagei nu

ridică un pai

Dacă la 16 legătura între imagine (baloturi) și cârnăciori e evidentă, la 11 versurile în sine sunt interesante, dar puntea cu foto mi se pare cam diluată (poate a fost scris pt. alta ocazie?)....

Nr. 22 e un poem f. bun.

val de imigranți –

cu brațele deschise doar

sperietoarea

Însă, ca și la 11, nu pare a fi fost făcut pt. fotografie, legătura fiind destul de subțire (sperietoare - paie?). Bănuiesc chiar ca a fost scris înainte și trimis în concurs "de încercare". 

Aluzia din 12 mi se pare  reușită.

bobul sub brazdă -
bătrânii din cătune
schimbă salteaua

Aici baloturile sunt traduși prin saltea. Legătura cu basmul e originală.

Nr. 6 merge si el.

paşi prin mirişte -

din cuibul prepeliţei

în zbor doar fulgii

Ca-n "Puiul de prepeliță", dar rămâne bine ancorat în fotografie, și echilibrat in puterea de sugestie.

Și nr. 14 mi se pare deosebit.

bibliotecă -
fiecare poveste
un fir de aţă

F. frumoasă legătura între bibliotecă, rulouri (papirusuri) și imagine. Excelentă și imaginea poveștii ca fir de ață. F. bun haiku!

  COMENTARIILE LAVANEI  KRAY

   AUGUST

9.

plugul ruginit -

țăranu-și suie mânzul

pe OLX

Haikuul cucerește prin contrastul dintre cele două imagini pe care le propune. Nu este nici prea aproape, nici prea departe de fotografie, adică, așa cum trebuie să fie. Autorul a surprins bine faptul că omul nu a renunțat definitiv la uneltele străvechi, dar nici noile tehnologii nu-i sunt străine. 

Felicitări!

24

vântul prin plete -

stăpân peste otavă

călărind un băţ

Reducerea hergheliei la un simplu călărit de băț are un puternic impact asupra cititorului.

Acest haiku degajă mireasma câmpului cotropit de un puști cu picioarele goale, într-o poveste ce stă să înceapă...

Ca și poemul de la nr.9, și acesta este la o"distanță" perfectă față de fotografia propusă.

Felicitări autorului.

   Septembrie

6

paşi prin mirişte -

din cuibul prepeliţei

în zbor doar fulgii

Apreciez că nu ni se descrie ceea ce i se întâmplă prepeliței, ci se sugerează. Ne imaginăm foșnetul provocat de pași( de om ? de animal?), apoi un ultim țipăt al păsării.

Aș fi zis, în versul 3: "zboară doar fulgii"

9

toamnă bogată -

grâu și fructe aurii

cămara-i plină

Versul 2 și 3 sugerează deja anotimpul, deci, versul 1 trebuie înlocuit. De intercalat și un verb la timpul prezent.

11

scaieți în floare -

stăpânul pârloagei nu

ridică un pai

Apreciez umorul.

Aș fi coborât negația în versul 3. 

12
bobul sub brazdă -
bătrânii din cătune
schimbă salteaua

Foarte sugestiv si acest haiku. Și natura și omul își aștern de iernat, ca să zic așa.

S-au bătut grânele. Bobul sub brazdă, paiele sub săteni. 

Personal, nu număr silabele, deci, putea fi: bătrânii din cătun; cum cred că a și fost gândit.

17

ciulini pe zăplaz –

ciulini pe zăplaz –

soarele vătămat în

drum spre asfinţit

Poetică imaginea astrului zdrelit de ciulini.

Sună ciudat: soarele vătămat în. 

Prepoziția poate fi coborâtă în versul 3.

20

stația terminus –

ca un balot de paie

și viața arde

Viața, ca un balot de paie... Interesant. 

De reluat ideea și de pus mai bine în valoare.

21

haltă-n câmpie -

miroase a fân cosit

trilul ciocârliei

haltă-n câmpie -

S-a oprit trenul în câmp. Deschizi geamul și ... alte tentații olfactive și auditive, fie și pentru câteva minute. Îți dorești să nu revii prea repede în vacarmul citadin. 

24

sfârșit de vară -

printre paie putrede

volburi în floare

Volbură în floare, ar fi fost mai firesc. Numărul silabelor a forțat acest"volburi".

Nu-i așa că zicem: a înflorit volbura ? Nu, volburele. Nici, volburii.

Uitați de numărătoare și lăsați limba română să curgă în splendoarea ei.

Alăturarea putreziciunii cu floarea e meritorie. Cine mai este atât de umăr la umăr, cum sunt viața și moartea...

25

Ziua Recoltei -

greierii acoperind

sunetul fanfarei

Plastică imagine, dar nu cred că mai face serenade greierașul, la vreme de toamnă. S-ar putea să greșesc.

29

ultimul trabuc -

în lumina soarelui

un smoc de paie

De ce a ajuns cineva la ultimul trabuc, își imaginează fiecare, după putință.

Smocul de paie poate fi ca atare, pe câmp, în fața poetului, sau face referire la însăși "iarba" din trabuc. Frumos acest dublu sens.